E atat de vag, prost scris si nasol postul asta incat il iubesc

sau „Nobody said it was easy, no one ever said it would be that hard”

Presimt ca o sa imi urasc propriul post cand o sa il vad terminat. Dar numai de-a naibii nu o sa il sterg.

Ca orice persoana, la un moment dat sau altul, te indragostesti. Sau macar crezi asta. Esti atat de pierdut in iluzie incat incepi sa crezi cu adevarat in toate momentele frumoase din toate filmele pe care le-ai vazut. Esti asa aerian, incat chiar te doare-n fund de orele de mate sau chimie, de colegul de banca indragostit de tine, de lume in sine. Iti plac florile colorate, mirosul de frezie si petala unui trandafir. Ai vise, care, intr-o zi sau alta, iti vor fi spulberate. De realitate, de persoana in cauza, de distanta (600km inseamna ceva, nu?), de timp. Dar le ignori. Le ignori si este fericit. Continui sa desenezi pe marginea caietelor de romana, pana cand balonasul roz din jurul tau face deodata POC. Te trezesti in mijlocul realitatii, singur. Nu te mai tine nimeni de mana, nu iti mai spune nimeni ce e bine sa faci, esti pe cont propriu. Ai reusit intre timp sa demostrezi tuturor ce dobitoc esti tu. Si ce-ti mai ramane de facut? Pot sugera sa eviti pe cat posibil balonasele roz. Screw them.

Anunțuri

~ de Alexa pe Mai 5, 2007.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: